Aplicaţii

Rebus - Parlamentul - clasa a VII – a

Cubul „Dreptatea” - clasa a VIII - a

Fişă de autoevaluare (utilizată pentru L. „Ce este dreptatea”)

Cubul „Libertatea” – clasa a VIII - a

Activitate pe grupe - „Dreptatea”- clasa a VIII – a       

Activitate pe grupe - „Proprietatea” - clasa a VIII - a nr. 1                 

Activitate pe grupe - „Proprietatea” - clasa a VIII - a nr. 2   

„Băieţelul”

Activitate pentru tema - Toţi diferiţi, toţi egali

„Sunt pro sau contra violenţei mass –mediei”

„Suntem fii faptelor noastre”

„Profesia care mi sepotriveşte”

Rebus – Parlamentul - clasa a VII – a

1. Parlament cu o singură cameră
2. Parlament cu două camere
3. Instituţie care are dreptul să adopte legi
4. Cameră a Parlamentului României formată din deputaţi
5. Cameră a Parlamentului României formată din senatori
6. trăsătură a votului ce permite oricărui cetăţean, indiferent de rasă, religie, sex, să voteze
7. trăsătură a votului ce permite oricărui cetăţean să păstreze tăcerea asupra persoanei votate
8. trăsătură a votului care permite oricărui cetăţean să voteze cu cine vrea
9. trăsătură a votului care cere ca oricare cetăţean să meargă personal la vot
10. trăsătură a votului care face ca votul cetăţeanului să fie identic cu al oricărui altuia
11. şedinţă a Parlamentului la care participă împreună senatorii şi deputaţii
12. şedinţă a Parlamentului la care participă fie senatorii, fie deputaţii, în camera lor
13. legi care se referă la adoptarea unei noi Constituţii sau la modificarea ei
14. legi care se referă la un domeniu de activitate
15. legi care sunt obişnuite
16. perioadă de timp pentru care este ales un senator sau deputat; misiune pe care o primeşte un senator sau deputat pentru a acţiona în numele alegătorilor săi

Cubul „Dreptatea” – clasa a VIII - a

Fişă de autoevaluare

(utilizată pentru L. „Ce este dreptatea?” pt. clasele a VIII a)

Vă rog să scrieţi:

Cubul „Libertatea” – clasa a VIII - a

Activitate pe grupe – „Dreptatea” - clasa a VIII – a  

Analizaţi, în cadrul grupului vostru, următoarele situaţii:

              I.      Trebuie să mergeţi cu clasa într-o excursie şi aveţi trei gratuităţi. Cum le distribuiţi?

           II.      Directorul şcolii vrea să afle cine a scris ceva „nepermis” pe pereţii şcolii. Presupunând că nu sunteţi străini de această faptă, cum procedaţi? Ce îi răspundeţi?

         III.      Un angajat al unei fabrici de confecţii, tatăl a trei copii, este prins la poartă cu două costume noi-nouţe. Întrebat de ce a furat, el spune că salariul său este prea mic şi că nu-i ajung banii pentru familia lui. Cum credeţi că ar trebui să procedeze patronul?

        IV.      Patronul unei firme are dificultăţi financiare şi este obligat să dea afară câţiva angajaţi. El are de ales între un angajat foarte vechi şi priceput şi un proaspăt angajat, care nu cunoaşte încă bine meserie, dar pe care l-a angajat pentru că nu are pe nimeni pe lume (provine dintr-o casă de copii).

   Cum aţi proceda dacă aţi fi în locul patronului?

           V.      Construiţi o scurtă povestire în care să ilustraţi o situaţie civică în care se produce o nedreptate flagrantă.

   Stabiliţi pentru fiecare caz în parte:

   a). ce forme ale dreptăţii sunt implicate;

   b). ce ar trebui făcut pentru a rezolva problema;

   c). ce tip de norme sunt încălcate şi ce valori sunt în contradicţie.

Activitate pe grupe – „Proprietatea” - clasa a VIII – a nr. 1

1. Construiţi o scurtă povestire în cadrul căreia să demonstraţi că proprietatea privată are/îndeplineşte două din funcţiile enumerate în lecţie (în acest sens, alegeţi două din cele patru funcţii ale proprietăţii).

2. Construiţi un ex. imaginar sau prezentaţi un ex. real în cadrul căruia să demonstraţi că proprietarul are putere asupra bunurilor sale, dar şi asupra oamenilor (trebuie să arătaţi că oamenii stăpânesc lumea prin intermediul proprietăţii!).

3. Comentaţi fraza din cadrul lecţiei (în acest sens aduceţi argumente, oferiţi exemple):

„Rolul şi importanţa proprietăţii în viaţa oamenilor trebuie înţelese şi din perspectiva inegalităţilor pe care le

creează. Ca urmare a drepturilor de proprietate, între oameni apar inegalităţi de avere, dar şi de şanse. Cei bogaţi au alte şanse la educaţie şi la funcţiile din societate decât cei săraci”.

4. Care este morala care se desprinde din studiul de caz „Bogăţia şi înţelepciunea”?

Activitate pe grupe –  „Proprietatea” - clasa a VIII – a nr. 2

Fiecare grupă îşi alege una din următoarele forme de proprietate:

·        Un hotel aflat lângă un lac

·        fabrică de detergenţi

·        20 de stupi

·        pădure de brad

·        un castel din sec. al XVIII lea

·        fermă de păsări

·        un atelier de croitorie cu maşini din 1929

I. Stabiliţi care sunt responsabilităţile pe care le aveţi faţă de proprietatea voastră.

II. Arătaţi (scrieţi):

·        anotimpul în care vă desfăşuraţi activitatea

·        cu cine colaboraţi şi în ce fel

·        ce consecinţe ecologice are activitatea voastră

·        ce obligaţii legale aveţi ca proprietari

·        cum trebuie întreţinută proprietatea

Fiecare grupă îşi alege una din următoarele forme de proprietate:

·        Un hotel aflat lângă un lac

·        fabrică de detergenţi

·        20 de stupi

·        pădure de brad

·        un castel din sec. al XVIII – lea

·        fermă de păsări

·        un atelier de croitorie cu maşini din 1929

I. Stabiliţi care sunt responsabilităţile pe care le aveţi faţă de proprietatea voastră.

II. Arătaţi (scrieţi):

·        anotimpul în care vă desfăşuraţi activitatea

·        cu cine colaboraţi şi în ce fel

·        ce consecinţe ecologice are activitatea voastră

·        ce obligaţii legale aveţi ca proprietari

·        cum trebuie întreţinută proprietatea

  BĂIEŢELUL

Activitate pentru tema: „Toţi diferiţi, toţi egali”

( aplicabil / util pentru „ Autocunoaştere şi dezvoltare personală” )

Clasa: a VII a

Tema activităţii: Se urmăreşte surprinderea identităţii personale, a calităţilor pe care le are fiecare fiinţă umană, precum şi ilustrarea ideii „ Noi suntem toţi diferiţi dar toţi egali”.

Activitatea de învăţare constă în realizarea unor jocuri de grup, pentru a afla diferenţele, unicitatea şi punctele comune ale tuturor participanţilor.     

Obiective:

• a arăta că toţi suntem egali

• a arăta că toţi suntem diferiţi

• a reflecta la căile în care ne formăm şi dezvoltăm propria identitate

Timp: 2 ore

Metodologie: jocul didactic, exerciţiul de opţiune, dezbaterea colectivă

Desfăşurarea activităţii:

Această activitate realizarea a 3 mini-scenarii asociate pentru a permite participanţilor să-şi exploreze diferenţele, să mediteze la ceea ce ne face să fim unici şi să identifice lucruri pe care noi oamenii le avem în comun.

            Etapa I: Diferenţe specifice

1. Profesorul se asigură că dispune de mult spaţiu şi că sala de clasa este cât mai goală posibil.

2. Profesorul explică grupului de elevi că trebuie să-şi imagineze o linie ce separă sala de clasă în două jumătăţi. El însuşi se aşează pe linia imaginară.

3. El cere tuturor elevilor să stea la un capăt al clasei şi apoi spune: „ Să treacă linia aceia care … au bicicletă”.

4. După ce participanţii care au bicicletă au trecut linia, el spune o altă caracteristică, de exemplu „Să treacă linia aceia cărora … le place să gătească” ş.a.m.d.

5. Pe măsură ce grupul se prinde în joc, profesorul include caracteristici mai specifice temei, ca de exemplu „ Să treacă linia aceia care … nu sunt ortodocşi / s-au simţit discriminat / au un prieten ţigan / au fost jigniţi pentru că sunt unguri / au fost ridiculizaţi pentru că sunt timizi” ş.a.m.d.

Etapa II: Unicitate

1. Profesorul cere fiecărui elev să facă un desen cu o lozincă foarte personală pentru tricoul său, o lozincă care „să povestească” cine este el.

2. El împarte hârtie şi instrumente de scris / desenat elevilor şi le cere ca în 15 minute să deseneze un tricou cu concepţia lor personală despre „Cine sunt eu?”.

* Altă variantă: Elevii folosesc propriile lor foi de hârtie şi  instrumente de scris / desenat

3. Când elevii au terminat, profesorul le cere să-şi prindă sau să lipească desenele pe cămăşile lor şi să umble prin sală, astfel ca ei să poată vedea reciproc ce au făcut.

Observaţie: Profesorul poate sugera elevilor să-şi cumpere / confecţioneze un tricou personalizat (pornind de la ideea personală despre „Cine sunt eu?”) cu care să participe, în viitor, la diverse activităţi şcolare.

Etapa III: Căutarea punctelor comune

1. Profesorul cere elevilor să se aşeze într-un cerc.

2. Profesorul verifică dacă toţi elevii împărtăşesc anumite caracteristici comune: pronunţă o anumită caracteristică cu voce tare (de exemplu „Cine este sibian?”), iar aceia care se identifică cu ea trebuie să se ridice în picioare ş.a.m.d.

* Dacă o anumită caracteristică nu „corespunde” cuiva din grupul de elevi, profesorul încearcă din nou cu o lată caracteristică.

Evaluare: Această activitate va fi evaluată prin intermediul unei dezbateri frontale, pe baza unor întrebări de genul:

- „Ce ai simţit când ai trecut linia?”

- „Cum te-ai simţit atunci când te-ai prezentat pe tine însuţi ca o persoană unică, diferită de oricine altcineva?”

- „Cum te-ai simţit constatând cât de multe caracteristici ai în comun cu restul colegilor?”

- „Când îţi place să te simţi unic şi diferit (în ce împrejurări)?”

- „Când îţi place să te simţi la fel sau egal cu altcineva?”

Activitate pentru tema: „Sunt pro sau contra violenţei mass –mediei?”

( aplicabil / util pentru „ Comunicare şi abilităţi sociale” )

Clasa: a VIII a

Tema activităţii:

Activitatea de învăţare constă în completarea unui chestionar de către elevii clasei, pentru a afla asemănările şi diferenţele dintre ei, pentru a descoperi diversitatea dar şi unicitatea care sunt specifice oamenilor .     

Obiective:

• a manifesta respect pentru exprimarea punctelor diferite de vedere

• a-şi dezvolta opinii personale faţă de evenimentele care le influenţează şi marchează viaţa

Timp: 1 oră

Metodologie:  metoda dezbaterii colective; metoda PRES; exerciţiul de opţiune.

Desfăşurarea activităţii:

Etapa I:          

Profesorul scrie pe tablă etapele metodei:

P - „point of view” – spune punctul tău de vedere

R - „reason” – enunţă un argument în favoarea p.d.v. exprimat

E - „exemple” – dă un exemplu pentru a clarifica argumentul tău

S - „summary” – rezumă punctul tău de vedere

Etapa II:

Profesorul oferă elevilor un exemplu:

P – „Sunt împotriva violenţei prezentate cu lux de amănunte la ştirile ProTV de la ora 17.00”.

R – „Violenţa prezentată în cadrul ştirilor ProTV de la ora 17.00 determină atitudini şi comportamente proviolenţă, îi influenţează pe oameni în direcţia comiterii unor fapte negative similare (Violenţa naşte violenţă) sau creează telespectatorilor sentimente de dezgust, oroare, suspiciune, pesimism la adresa bunătăţii oamenilor, făcând posibilă astfel generarea unor idei de viaţă antisociale, non-dezirabile”.

E – „Cercetările au arătat că multe din cazurile oribile prezentate în cele mai sordide detalii la diferitele posturi de televiziune, care au la bază violenţa, în multiplele sale forme de manifestare, duc în cele din urmă la rănirea ori moartea oamenilor”.

S – „Trăiesc cu spaima că mie sau cuiva drag mie (rudă, prieten, cunoscut) ni se poate întâmpla oricând aşa ceva”.

Etapa III:

Se procedează la o dezbatere a exemplului dat, profesorul solicitând elevilor clasei să aducă argumente atât pro

cât şi contra.

* Această activitate presupune, ca achiziţii anterioare, cunoştinţe ale elevilor despre mass –media, manipularea opiniei publice prin mass – media, libertatea şi responsabilitatea mass – mediei.

Etapa IV:

Profesorul împarte clasa în grupuri de 5 sau 6 elevi şi solicită fiecărui grup să realizeze un exerciţiu urmând etapele anterior menţionate pornind de la un eveniment prezentat prin mass – media.

* În acest sens, el le oferă ziare şi reviste pentru documentare. Există şi posibilitatea ca, din timp, profesorul să ceară elevilor să vină cu ziare şi reviste şi / sau să urmărească ştirile de la diferite posturi de televiziune.

Etapa V:

Fiecare grupă îşi desemnează un raportor care va prezenta în faţa celorlalţi elevi evenimentul ales şi punctul de vedere relativ la acesta.

Evaluare:

            Activitatea de faţă poate fi evaluată în funcţie de produsele grupurilor de elevi, de calitatea şi dezirabilitatea punctelor de vedere, argumentelor şi exemplelor pe care acestea şi le asumă.

            Peste un anumit interval de timp, profesorul poate construi şi aplica un chestionar prin care să încerce să afle dacă elevii „au învăţat lecţia”.

Activitate pentru tema: „Suntem fii faptelor noastre”

( aplicabil / util pentru „ Comunicare şi abilităţi sociale” )

Clasa: a VIII a

Tema activităţii: exerciţiul de identificare a situaţiilor în care este necesară asumarea responsabilităţii sociale

Obiective:

• să identifice situaţii în care este necesară asumarea responsabilităţii sociale

• să exerseze situaţii în care este necesară asumarea responsabilităţii sociale

Timp: 3 ore

Metodologie:  metoda conversaţiei euristice; metoda dezbaterii; exerciţiul de opţiune.

Activitatea de învăţare constă în completarea unor fişe de lucru (text lacunar /text de completat), care să ofere elevilor cunoştinţe despre conceptele „participării”, „implicării”  şi „responsabilităţii” în viaţa socială, precum şi în exersarea concretă a unor atitudini şi comportamente în acest sens.

Desfăşurarea activităţii:

Etapa I:

Profesorul distribuie fiecărui elev o fişă de lucru (text lacunar /text de completat), pe tematica propusă - „Participare şi implicare socială. Responsabilitate socială” ( Vezi în acest sens Anexele 1 şi 2). Elevii îndrumaţi de profesor, prin conversaţie euristică, completează fişa de lucru.

Etapa II:

Profesorul împarte elevii în două grupuri mari (sau trei grupuri) şi le cere să identifice situaţii în care este necesară asumarea responsabilităţii sociale şi să aducă argumente în favoarea importanţei participării şi implicării în remedierea sau rezolvarea acestor situaţii. Fiecare grup va propune o listă de situaţii în care este nevoie de răspundere socială. 

* Profesorul enunţă o cerinţă esenţială a sarcinii de lucru: situaţiile propuse trebuie să fie posibil de remediat prin participarea şi implicarea elevilor (de exemplu, li se interzice elevilor să identifice / propună situaţii de viaţă care presupun intervenţia unor instituţii de stat sau să identifice / propună situaţii de viaţă 100 % imaginare).

Etapa III:

Fiecare grup îşi va desemna un raportor care vă prezenta în faţa grupului mare lista cu situaţii, urmând ca prin dezbatere şi negociere colectivă (o altă variantă posibilă este votul deschis) fiecare grup să opteze pentru o situaţie pe care va încerca să o rezolve.

Etapa IV:

Fiecare grupă de elevi, însoţiţi fiind de profesor, va merge pe teren şi va încerca să rezolve problemă depistată, dând astfel dovadă de participare, implicare şi responsabilitate.

Evaluare:

            Activitatea de faţă poate fi evaluată în funcţie de rezultatele implicării grupelor de elevi. Se va aprecia dacă grupul de elevi a reuşit diminuarea sau eradicarea „fenomenului”, dacă intervenţia acestuia a condus la o ameliorare sau chiar la rezolvarea problemei în cauză.

ANEXĂ 1- Fişa de lucru completată:

A fi liber înseamnă şi a te implică voluntar în viaţa comunităţii (naţionale şi locale) din care faci parte, adică a da dovadă de participare, implicare şi responsabilitate socială.

Participarea şi implicarea socială: 

Participarea şi implicarea la viaţa comunităţii în care trăim se manifestă în forme şi grade diferite.

Ea înseamnă/presupune:

- liberă voinţă;

- iniţiativă personală;

- contribuţie personală;

- timp consumat în folosul comunităţii în care trăim;

- activitate comună cu alţii care nu este plătită, care nu urmăreşte profitul personal.

Exemple: -     există comunităţi în care biserica este susţinută numai cu munca enoriaşilor;

-          organizarea în spaţiul comun al unui bloc al unui loc de întâlnire al vecinilor;

-          vecinii dintr-un bloc decid să construiască un „miniparc” în jurul blocului lor.

-          …………………………………………………………………………………………………….;

-          …………………………………………………………………………………………………….;

-          …………………………………………………………………………………………………….;

Responsabilitatea socială: Participarea şi implicarea la viaţa comunităţii în care trăim implică/presupune responsabilitatea socială în toate momentele ei: - iniţiativă; - derulare; - consecinţe.

            Responsabilitatea exercitată individual sau în grup sau chiar delegată reprezentanţilor, presupune respectarea  legilor, grijă pentru libertatea personală, respectarea demnităţii persoanei.  Ea presupune şi păstrarea şi apărarea limitelor dintre domeniul public şi domeniul privat, a nu năvăli în viaţa personală a celorlalţi în numele civismului.

Concluzie: A fi inclus într-o comunitate (naţională şi locală) înseamnă a fi parte responsabilă a acelui grup de oameni care trebuie să rezolve împreună unele (pe cât posibil cât mai multe) din problemele comunităţii lor.

ANEXĂ 2- Fişa de lucru necompletată:

A fi liber înseamnă şi a te implică …………………….. în viaţa comunităţii (naţionale şi locale) din care faci parte, adică a da dovadă de ……………………………………………………….

Participarea şi implicarea socială: 

Participarea şi implicarea la viaţa comunităţii în care trăim se manifestă în forme şi grade diferite.

Ea înseamnă/presupune:

- liberă voinţă;

- iniţiativă personală;

- contribuţie personală;

- timp consumat în folosul comunităţii în care trăim;

- activitate comună cu alţii care nu este plătită, care nu urmăreşte profitul personal.

Exemple: -     există comunităţi în care biserica este susţinută numai cu munca ………………………..;

-          organizarea în spaţiul comun al unui bloc al unui loc de întâlnire al ……………………………;

-          vecinii dintr-un bloc decid să ………………………….. în jurul blocului lor.

-          …………………………………………………………………………………………………….;

-          …………………………………………………………………………………………………….;

-          …………………………………………………………………………………………………….;

Responsabilitatea socială: Participarea şi implicarea la viaţa comunităţii în care trăim implică/presupune …………………….

………………………………. în toate momentele ei: - iniţiativă; - derulare; - consecinţe.

            Responsabilitatea exercitată ……………… sau în ……….. sau chiar delegată reprezentanţilor, presupune respectarea

…………….., grijă pentru libertatea personală, respectarea demnităţii persoanei.  Ea presupune şi păstrarea şi apărarea limitelor dintre domeniul ………… şi domeniul ……………, a nu năvăli în viaţa personală a celorlalţi în numele civismului.

Concluzie: A fi inclus într-o comunitate (naţională şi locală) înseamnă a fi parte ……………….. a acelui grup de oameni care trebuie să ……………… împreună unele (pe cât posibil cât mai multe) din problemele comunităţii lor.

Activitate pentru tema: „Profesia care mi se potriveşte”

( aplicabil / util pentru „Managementul informaţiilor şi învăţării” )

Clasa: a VII a şi / sau a VIII a

Tema activităţii: exerciţiul de identificare a abilităţilor, aptitudinilor, competenţelor pe care le presupun diverse profesii, meserii, ocupaţii

Obiective:

·        a identifica abilităţilor, aptitudinilor, competenţelor pe care le presupun diverse profesii, meserii, ocupaţii

• a argumenta importanţa  abilităţilor, aptitudinilor, competenţelor în alegerea adecvată a traseului educaţional şi profesional

• a alege în cunoştinţă de cauză un traseu educaţional şi profesional care este potrivit

Timp: 1 oră (informarea preliminară şi dezbatere – pe baza metodei K.W.L. - cu privire la sarcina de lucru şi enunţarea sarcinii de lucru) + 1 oră (diseminarea produselor).

* Activitatea de faţă presupune studiul individual acasă, pe parcursul unui interval de timp care depinde de fiecare elev în parte, de interesul său pentru temă, de cunoştinţele sale de informatică ş.a.

Metodologie:  metoda conversaţiei euristice; metoda K.W.L. –„Ştiu - Vreau sa ştiu - Am învăţat” ; metode T.I.C.; exerciţiul de opţiune.

Activitatea de învăţare constă în accesarea unor portaluri, site –uri pe Internet, pentru a culege, într-o primă fază,  informaţii relevante despre diverse categorii de profesii, meserii, ocupaţii, urmând ca apoi acestea să fie utilizate în cadrul unui powerpoint ( se utilizează programul Powerpoint, Flash ş.a.) care să prezinte, cât mai coerent şi clar, abilităţi, aptitudini, competenţe care sunt presupuse de o anumită profesie, meserie, ocupaţie, precum şi argumente care să fie capabile să determine auditoriul să opteze, în cunoştinţă de cauză, pentru respectiva  profesie ori meserie.

Desfăşurarea activităţii:

Etapa I:

a). Profesorul distribuie fiecărui elev al clasei o listă cu fişe ale postului (atribuţii, responsabilităţi ş.a.) pentru o gamă variată de profesii şi meserii. (fiecare elev va primi o asemenea listă cu fişe ale postului, iar nu o singură fişă a postului).

b). Profesorul discută cu elevii despre importanţa socială pe care o are fiecare profesie, meserie, ocupaţie, indiferent de clasificările care le sunt asociate acestora (gen „muncă superioară” – „muncă inferioară”; „muncă calificată” – „muncă necalificată”; muncă de conducere” – „muncă de execuţie”; „muncă creativă” – „muncă de reproducţie (monotonă)” ş.a.). În acest sens, el caută / construieşte un material didactic şi aplică cu elevii metoda K.W.L. -"Ştiu - Vreau sa ştiu - Am învăţat"

Etapa II:

Profesorul propune elevilor să construiască un powerpoint care să prezinte, cât mai coerent şi clar, abilităţi, aptitudini, competenţe care sunt presupuse de o anumită profesie, meserie, ocupaţie, precum şi argumente care să fie capabile să determine auditoriul să opteze, în cunoştinţă de cauză, pentru respectiva  profesie ori meserie.

Etapa III:

Elevii vor face schimb de powerpoint – uri, le vor viziona acasă şi vor decide, împreună cu profesorul care sunt cele mai reuşite dintre acestea.

Evaluare:

            Activitatea de faţă poate fi evaluată de profesor: calitatea powerpoint - ului sub dublu aspect (respectarea cerinţelor de construcţie a unui P.P.T., calitatea slide –urilor, paleta coloristică, fondul sonor inserat ş.a.; relevanţa şi pertinenţa informaţiilor despre respectiva profesie, meserie prezentată în P.P.T.)

Activitatea de faţă poate fi evaluată şi de elevi. Este vorba de o interevaluare, întrucât aceştia fac schimb de P.P. –uri  şi se influenţează astfel reciproc în alegerea traseului lor educaţional şi profesional.

* Există şi varianta ca P.P. –urile să fie construite în diadă (această variantă de aplicare a acestei activităţii are avantajul că dezvoltă şi spiritul de echipă, colaborarea şi sentimente pozitive la / între cei doi membrii ai echipei).