Mentor

1. Scopul practicii pedagogice:

1.1.      Mentorul are următoarele roluri:

- asigură evidenţa studenţilor repartizaţi şi a activităţii desfăşurate de aceştia pe perioada practicii;

- organizează şi susţine lecţii demonstrative şi ore de predare pt.studenţi;

- prezintă oferta educaţională şi pe cea de pregătire a lecţiei;

- ajută studenţii să analizeze diverse tipuri de obiective din cadrul procesului educativ ( a predării proprii sau a altor persoane);

- oferă studenţilor un feed-back urgent şi eficient;

- participă la analiza lecţiilor de probă şi finale ale studenţilor;

- întocmeşte fişe de evaluare şi acordă note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.

1.2.      Studentul are următoarele roluri:

- să se pregătească serios pt activităţile pe care urmează să le susţină prin consultarea mai multor surse bibliografice, procurarea sau confecţionarea materialelor didactice necesare etc;

- să participe activ la analiza activităţilor susţinute de mentor, de colegi, prin întrebări, aprecieri, observaţii;

- să studieze documente şcolare, programe analitice, manuale etc;

- să întocmească proiecte de tehnologie didactică şi proiecte de lecţie etc;

- să manifeste respect faţă de directorii unităţilor de învăţământ unde îşi desfăşoară practica, faţă de cadrele didactice şi elevii din cadrul acestora.

1.3.      Sarcinile studenţilor la practica pedagogică:

- participă la un număr de minim 16 ore de practică pedagogică;

- din numărul total de lecţii asistate, vor susţine obligatoriu 2 lecţii de probă şi o lecţie finală.

*Pt fiecare dintre cele două lecţii de probă, studentul va întocmi un proiect didactic, care trebuie discutat şi aprobat de către mentor cu cel puţin două zile înaintea susţinerii lecţiei.

*Pt lecţia finală va fi întocmit un proiect de tehnologie didactică. Acesta va fi discutat şi apreciat după susţinerea lecţiei finale, concomitent cu discutarea şi aprecierea lecţiei finale. 

2. Obiectivele practicii pedagogice:

2.1. Obiectivele practicii pedagogice:           obiective de referinţă ale practicii pedagogice

                                                                        obiective operaţinale ale practicii pedagogice

Obiective de referinţă ale practicii pedagogice

- familiarizarea studenţilor cu şcoala: tip de şcoală, regim de activitate, factori educaţionali implicaţi, acţiuni extraşcolare(dacă este cazul);

- cunoaşterea documentelor şcolare: programe, manuale şi alte instrumente auxiliare;

- formarea abilităţilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor didactice;

- formarea şi dezvoltarea capacităţii de analiză a activităţilor didactice;

- formarea şi dezvoltarea capacităţilor de evaluare;

- formarea abilităţilor de a concepe şi realiza materiale didactice (facultativ);

- dezvoltarea capacităţii de comunicare şi interacţiune didactică;

- elaborarea unor instrumente de practică pedagogică: fişe de observare a lecţiilor model (caiet de practică), proiectele lecţiilor susţinute, materiale didactice confecţionate (facultativ);

- asumarea unei atitudini responsabile faţă de activitatea de practică pedagogică.

Obiective operaţinale ale practicii pedagogice:

- formarea la studenţi a capacităţii de a opera cu informaţiile din disciplina de specialitate şi de a utiliza creativ programele şi manualele şcolare;

- aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor de pedagogie, psihologia educaţiei şi didactica diferitelor discipline de învăţământ;

- formarea priceperii de a folosi programele şi manualele şcolare în proiectarea activităţii didactice;

- formarea priceperii de a proiecta, desfăşura şi evalua (autoevalua) activităţile didactice.

2.2.Conţinutul practicii pedagogice:

Practica cuprinde următoarele activităţi principale:

a). activitatea de cunoaştere generală a şcolii: cunoaşterea organizării şcolii, a claselor, a orarului ş.a.

b). activităţi didactice-educative demonstrative susţinute de mentori: studenţii procedează iniţial la o practică de observare, adică asistă la lecţii demonstrative ş.a.

* În timpul asistenţelor, studenţii vor completa fişe de asistenţă/observare a lecţiei!

La completarea acestor fişe, studenţii vor urmări aspectele:

-         proiectarea lecţiei: modul de construire şi aplicare a proiectului didactic;

-         desfăşurarea lecţiei: dacă strategia uzitată de prof. este eficace; modul cum conduce prof. lecţia; stilul/stilurile prof.; modul cum este folosit de prof. timpul avut la dispoziţie; studenţii urmăresc atmosfera din clasa respectivă; ei urmăresc implicarea clasei; ei evaluează atitudinea elevilor faţă de învăţătură, responsabilitatea faţă de studiu;

-         comportamentul cadrului didactic: va fi analizat comportamentul elevilor, relaţiile cu profesorul, în special în ceea ce priveşte stimularea creativităţii şi motivarea elevilor.

c). activităţi instructiv educative practice susţinute de studenţi: în susţinerea lecţilor de probă şi a lecţiei finale, studenţii trebuie să fie conştienţi de importanţa rolului pe care îl au, pregătindu-se temeinic în acest sens, ţinând seama de indicaţiile primite de la mentor; fiecare student în parte trebuie să manifeste pricepere, spirit de răspundere, iniţiativă creatoare, atât în pregătirea lecţiilor cât şi în proiectarea şi desfăşurarea lor (în alegerea conţinutului lecţiei de predat, a metodelor de învăţare, a materialului didactic utilizat ş.a.).

            Analiza activităţilor desfăşurate de studenţi se va face în ziua susţinerii lor, conform grupei de practică. Analiza se va desfăşura prin urmărirea punctelor din „Fişa de evaluare a lecţiei”. În vederea analizei lecţiei, toţi ceilalţi studenţi participanţi îşi vor sistematiza observaţiile făcute asupra desfăşurării lecţiei prin elaborarea unui plan de idei care poate cuprinde întrebări, aprecieri pozitive, observaţii critice, recomandări, sugestii, concluzii.

* Proiectele nesusţinute din cauza pregătirii insuficiente a activităţii sau din alte motive determinate de student, vor fi apreciate cu nota corespunzătoare lecţiei.

2.3. Încheierea situaţiei la practica pedagogică:

            Practica pedagogică se încheie cu un colocviu ( o discuţie cadru didactic – student; pot interveni – eventual - alţi studenţi participanţi la susţinerea activităţii) în care se analizează întreaga activitate a respectivului student.

            Media activităţii de practică pedagogică va consta din:

- media notelor obţinute la cele două lecţii de probă                  

- nota lecţiei finale

Ex:                   Nota lecţiei de probă nr.1:        9          +          Nota lecţiei de probă nr.2: 9                 9+9 / 2  = 9

                        Nota lecţiei finale: 10

                        Nota finală la practică pedagogică: 9 + 10 / 2 = 9,50

* Nota minimă pt fiecare activitate este de 7 (şapte).

* În stabilirea mediei finale se va lua în considerare atât activitatea desfăşurată, cât şi atitudinea generală a studentului (respectul, bunul simţ, seriozitatea ş.a.), participarea la analiza activităţilor, calitatea intervenţiilor în analiza şi autoanaliza lecţiilor.!!!

3. Indicaţii privind analiza unei lecţii de probă sau finale:

3.1. Analiza lecţiei practice:

La pregătirea şi susţinerea fiecărei lecţii practice, mentorul va avea în vedere:

a). Pregătirea, tipul şi structura lecţiei: mentorul va urmări modul în care au fost pregătite proiectul lecţiei, condiţiile de desfăşurare a lecţiei, pt a determina astfel nivelul de stăpânire de către student a tehnicilor de proiectare. Se va analiza dacă a existat o documentare ştiinţifică şi metodică, dacă s-au definit corect obiectivele lecţiei, dacă ele au fost corelate corespunzător cu celelalte componente ale lecţiei, dacă a fost repartizat potrivit timpul pe etapele lecţiei şi în funcţie de importanţa problemelor studiate, dacă s-a realizat o pondere justă a etapelor lecţiei în raport cu timpul, scopul şi conţinutul lecţiei, dacă lecţia a fost un tot unitar, corectitudinea exprimării, creativitatea în conceperea lecţiei etc.

Va fi urmărită receptivitatea studentului la sugestii, precum şi nevoia, manifestată de acesta, a unui control extern

(Precizare: în mod normal, în timpul susţinerii unei lecţii de către studentul practicant, mentorul nu intervine decât dacă acesta nu este capabil să predea lecţia corespunzător sau să- i determine pe elevi să-l asculte!). 

b). Conţinutul lecţiei: mentorul va urmări corelaţia cu manualul şcolar, caracterul ştiinţific şi educativ al lecţiei, modul cum s-a desfăşurat legătura dintre teorie şi practică, cum s-a stabilit şi prezentat conţinutul lecţiei în funcţie de specificul clasei de elvi, de nivelul de studiu, de nivelul intelectual al elevilor etc.către

c). Metodica desfăşurării lecţiei: mentorul va analiza eficienţa metodelor utilizate de către student, va urmări aptitudinea acestuia de comunicare interactivă şi interpersonală, capacitatea de a capta atenţia elevilor, modalitatea  de conducere a activităţii didactice. Mentorul va analiza modul în care studentul apreciază cunoştinţele elevilor, felul cum realizează legătura cu cunoştinţele anterioare, sistematizarea, succesiunea logică şi accesibilitatea cunoştinţelor predate.

Mentorul va urmări vocabularul utilizat, adecvarea lui la condiţiile de vârstă şi cunoştinţe ale elevilor, modul cum au fost subliniate ideile principale, cum a fost folosită tabla, ritmul desfăşurării lecţiei, cum s-a realizat fixarea noilor cunoştinţe ( realizarea feed-back – ului).elevilor

d). Atitudinea studentului în timpul lecţiei: priceperea de a capta atenţia şi interesul elevilor, tactul şi priceperea pedagogică de a preda şi de a conduce clasa, măsura în care reuşeşte să urmărească activitatea întregii clase (atenţia distributivă), formularea clară a sarcinilor de lucru ( de ex. a întrebărilor adresate elevilor), crearea unei atmosfere de lucru favorizantă pt activitatea elevilor, capacitatea stăpânirii de sine, realizarea dialogului profesor (student) – elev.

e). Activitatea şi comportarea elevilor în timpul lecţiei: în ce măsură au fost atenţi, interesaţi, disciplinaţi, participarea lor activă la toate etapele lecţiei, gradul de înţelegere a celor expuse/discutate cu studentul, respectul arătat studentului.

f). Autoevaluarea: sesizarea în autoanaliză a aspectelor pozitive şi a celor negative ale lecţiei, receptivitatea la observaţiile mentorului, ale celorlalţi studenţi (corectarea acestor neajunsuri la o proximă lecţie de predare).

g). Aprecieri generale privind activitatea studentului: realizarea scopului lecţiei, respectarea principiilor didactice, eficienţa metodelor de predare ş.a. Se vor puncta şi aspectele negative constatate la lecţie, de care trebuie să ţină seama studentul pentru activitatea didactică viitoare ( dacă va fi cazul).

 3.2. Fişa de evaluare a lecţiei este următoarea:

 3.3. Cerinţe privind întocmirea proiectelor lecţiilor de probă şi finale:

Întocmirea proiectelor lecţiilor de probă şi finale necesită o muncă susţinută din partea studenţilor şi presupune îndeplinirea şi respectarea următoarelor sarcini importante:

- analiza generală a lecţiei prin consultarea manualului şi a altor surse bibliografice;

- cunoaşterea clasei, a tipului de clasă (pe cât posibil) ;

- încadrarea activităţii respective în sistemul de lecţii ( familiarizarea cu celelalte lecţii ale capitolului- cel puţin!);

- precizarea obiectivelor operaţionale şi a celorlalte componente majore ale lecţiei;

- stabilirea concretă a conţinutului de idei al lecţiilor, a succesiunii problemelor ce se predau, a explicaţiilor şi aplicaţiilor care se vor efectua în clasă;

- identificarea strategiilor didactice adecvate fiecărui obiectiv operaţional stabilit;

- selectarea, structurarea logică şi esenţializarea conţinutului;

- determinarea formelor de evaluare;

- stabilirea modalităţilor de aplicare;

- construirea proiectului didactic;

- discutarea proiectului lecţiei cu profesorul mentor, înainte de susţinerea lecţiei.

 ***

Fiecare student trebuie să prezinte pt susţinerea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale:

-         un tabel de asistenţă la lecţiile şi activităţile demonstrative susţinute de mentor şi de studenţii practicanţi şi un tabel pentru lecţiile de probă şi lecţia finală (Vezi Anexa 1);

-         două fişe pentru lecţiile de probă – anume câte o fişă pentru fiecare lecţie de probă (Vezi Anexa 2);

-         o fişă pentru lecţia finală (Vezi Anexa 3);

-         o fişă a notelor obţinute de student la practica pedagogică (Vezi Anexa 4);

-         trei fişe de evaluare a lecţiei ( Vezi „Fişa de evaluare a lecţiei” de la pag. 3).

Toate aceste tabele sau fişe vor fi prezentate profesorului mentor pe foi A4!!!

ANEXA 1

Tabel de asistenţă la lecţiile şi activităţile demonstrative susţinute de mentor şi de studenţii practicanţi

Tabel pentru lecţiile de probă şi lecţia finală 

ANEXA 2

*Acest tabel trebuie însoţit de proiectul de tehnologie didactică pentru lecţia de predare respectivă !

*Acest tabel trebuie însoţit de proiectul de tehnologie didactică pentru lecţia de predare respectivă !

ANEXA 3

*Acest tabel trebuie însoţit de proiectul de tehnologie didactică pentru lecţia de predare finală !

ANEXA 4

Semnătura mentorului din şcoala de aplicaţie: …

Data: …

* Cu excepţia ultimelor trei rubrici, restul rubricilor se completează de către studentul practicant.

 Tabel cu situaţia finală la practica pedagogică:

Semnătura mentorului din şcoala de aplicaţie:

Data:

Dimensiuni ale activităţii profesorului diriginte sau profesorului consilier / profesoarei diriginte sau profesoarei consilier

a. Specificul orei de dirigenţie / de consiliere

În sistemul învăţământului preuniversitar, orei de curs îi revine rolul de a ……………influenţelor educative, de a le dirija, introducând, totodată, elemente noi, în vederea formării acelor trăsături ale personalităţii elevului care determină, în mod nemijlocit, modul său de comportare, în general, atitudinea moral – civică în special. Astfel, ora de curs este forma principală, directă şi organizată a activităţii educative a profesorului cu colectivul de elevi al clasei. Întâlnirea dirigintelui / consilierului cu clasa rămâne, în continuare, o formă eficientă, fundamentală, de lucru cu elevii, în cadrul cărora se rezolvă şi problemele educative ce privesc întregul colectiv de elevi.

Orele de dirigenţie / consiliere diferă de orele susţinute la diversele discipline de învăţământ atât sub raportul conţinutului, al structurii, cât şi ca mod de organizare şi desfăşurare (metodică a organizării). Ele sunt orientate cu precădere spre formarea profilului moral şi civic al elevului. În conţinutul lor se regăseşte orice activitate care promovează modul de comportare a omului la nivelul cerinţelor de cultură şi civilizaţie ale societăţii contemporane.

b. Conţinutul orei de dirigenţie / de consiliere

Conţinutul orelor de dirigenţie / consiliere trebuie stabilit astfel încât să satisfacă cerinţele educative ale fiecărei vârste, să rezolve problemele concrete ridicate de viaţa elevilor clasei respective (clasă omogenă ori eterogenă, clasă aflată la începutul sau pe parcursul unui ciclu şcolar, clasă mixtă, clasă cu elevi care au performanţe şcolare foarte bune, bune sau slabe, clasă care nu ridică probleme de disciplină sau clasă în care se manifestă probleme de acest gen) şi să răspundă specificului instituţiei şcolare (şcoală cu ciclul primar şi gimnazial, liceu, şcoală profesională, grup şcolar) şi realităţii locale.

Diriginţii / consilierii trebuie să opteze în fiecare an şi pentru fiecare clasă, pentru o tematică adecvată a orelor de dirigenţie / consiliere, care să conţină o varietate de subiecte atractive, interesante, din toate domeniile, axate pe o perspectivă clară, care să modeleze, progresiv, personalitatea elevilor. În stabilirea orelor de dirigenţie / consiliere, punctul de plecare fundamental este programa care reprezintă o ofertă caracterizată de continuitate (la nivelul fiecărui an de studiu se constată o structurare pe cinci module tematice: I. Autocunoaştere; II.. Comunicare şi abilităţi sociale; III. Managementul informaţiilor; IV. Planificarea carierei; V. Calitatea stilului de viaţă), accesibilitate graduală şi utilitate practică pentru orele de consiliere şi orientare. Un alt punct de plecare este dat de problemele pe care le ridică în mod caracteristic, pe plan educativ, particularităţile elevilor, raportarea lor la etapele de dezvoltare a acestora (preadolescenţa, adolescenţa), pe de o parte, precum şi obiectivele şi sarcinile activităţii educative, pe de altă parte. Între problemele care pot face obiectul orelor de dirigenţie / de consiliere se numără:

- organizarea şi desfăşurarea raţională a vieţii şi activităţii de colectiv a elevilor (organizarea serviciilor, proiectarea acţiunilor, distribuirea răspunderilor în clasă), asigurarea normelor de şcolară (familiarizarea elevilor cu drepturile şi responsabilităţile pe care le au, informarea lor cu deciziile curente ale unităţii de învăţământ);

- asigurarea condiţiilor morale şi educative ale reuşitei şcolare (iniţierea elevilor în metode eficiente de organizare şi derulare a învăţării şi în criterii ale calităţii, analiza iniţială, secvenţială şi finală a rezultatelor şi performanţelor şcolare obţinute, organizarea şi punerea în practică a ajutorului necesar elevilor care au probleme la învăţătură, purtare sau de altă natură;

- participarea elevilor la viaţa cotidiană, la provocările care vin din partea societăţii prezente în continuă mişcare şi transformare;

- asigurarea condiţiilor şi perfecţionarea continuă a climatului moral şi civic, a vieţii de grup a clasei respective, ceea ce impune analize critice a modelelor, situaţiilor şi experienţelor pozitive şi negative, cu aplicaţii imediate la viaţa clasei respective şi a componenţilor acesteia;

- dezbaterea problemelor care privesc orientarea şcolară şi profesională;

- iniţierea elevilor în folosirea raţională a timpului liber, în organizarea studiului individual, a regimului de muncă şi de odihnă;

- organizarea unor ore privind cultura şi civilizaţia naţională şi universală;

- păstrarea şi îmbunătăţirea sănătăţii, necesitatea însuşirii şi exersării deprinderilor de igienă şi de prim ajutor;

- evaluarea, la nivelul clasei, a rezultatelor şi performanţelor obţinute de elevi.

c. Metodica orelor de dirigenţie / consiliere: tipuri de ore de dirigenţie / consiliere; pregătirea şi desfăşurarea orelor de dirigenţie / consiliere (proiectul didactic);

Fără a avea pretenţia epuizării tipurilor de ore de dirigenţie / consiliere, menţionăm în rândurile ce urmează cele mai des uzitate tipuri de asemenea ore:

a). ore de organizare şi educare a colectivului de elevi, de analiză a rezultatelor la învăţătură şi disciplină, de realizare a managementului şi gestiunii grupului educat;

b). ore de educaţie morală şi civică;

c). ore de educare prin şi pentru cultură şi civilizaţie;

d). ore de educaţie sanitară;

e). ore de educaţie rutieră;

f). ore de educaţie pentru viaţa de familie;

g). ore de educaţie pentru petrecerea timpului liber (loisir).

Primul tip de ore de dirigenţie / consiliere cunoaşte două variante:

- ore de organizare a colectivului clasei;

- ore de analiză a rezultatelor (la învăţătură, disciplină, concursuri, olimpiade).

Orele de organizare a colectivului clasei se desfăşoară la începutul unui ciclu de învăţământ şi la începutul fiecărui an şcolar. Cadrul didactic care este responsabil cu clasa respectivă procedează la enunţarea obiectivelor orei, a sistemului de organizare pe care doreşte să îl implementeze (alcătuirea consiliului de elevi ai clasei şi stabilirea responsabilităţilor, antrenarea întregului colectiv de elevi ai clasei în rezolvarea problemelor acesteia, relaţiile de colaborare dintre elevi şi dintre elevi şi diriginte / consilier). El trece ulterior la activitatea concretă, de alegere a consiliului de elevi ai clasei (câţiva membri, maxim patru – cinci) dintre elevii serioşi, responsabili şi echilibraţi, cu spirit de iniţiativă şi cu simţ organizatoric şi care se bucură de aprecierea colegilor, de repartizare a responsabilităţilor în funcţie de particularităţile individuale ale elevilor (responsabilul clasei, responsabilul cu învăţătură şi disciplina, responsabilul cu educaţia sanitară, responsabilul cu activitatea cultural – artistică şi sportivă, responsabilul cu activitatea în afara clasei şi extraşcolară), de precizare a conţinutului responsabilităţilor şi de cooptare a celorlalţi elevi, astfel încât, pe posibil, nici un elev al clasei să nu rămână în afara îndeplinirii uneia din activităţile menţionate. La clasele noi constituite, unde elevii încă nu se cunosc (clasele a V – a şi a IX –a), propunerea elevilor responsabili cu diverse activităţi o face dirigintele / consilierul, iar la celelalte clase (VI – VIII şi X – XII / XIII) propunerile pot veni din partea elevilor, dirigintele / consilierul intervenind doar de la caz la caz, pentru orientare. Este important de menţionat, în acest context, faptul că, în orientarea spre selectarea obiectivă a elevilor, dirigintele / consilierul poate folosi fişele psihopedagogice ale elevilor (cu condiţia ca ele să existe şi să fie bine realizate!).

Orele de analiză a rezultatelor (la învăţătură, disciplină, concursuri, olimpiade) se organizează, de regulă, la finalul semestrelor şi al anului şcolar. Desigur, când situaţia o impune (rezultate şcolare slabe ale elevilor clasei, probleme de disciplină), aceste ore se pot organiza şi pe parcursul oricărui semestru şcolar. În cadrul acestor ore, accentul se va pune şi pe cauzele care au generat stările negative, pentru a provoca dezbateri apte să genereze soluţii de remediere a acestora. Analiza propriu – zisă a dirigintelui / consilierului constă în prezentarea diferenţiată a situaţie clasei la învăţătură şi disciplină, pe categorii de elevi, folosindu-se informaţiile din catalog coroborate cu notiţele dirigintelui / consilierului (caietul dirigintelui / consilierului). Nu vor fi monitorizaţi doar elevii cu probleme la învăţătură şi disciplină, ci şi elevii care au performanţe şcolare bune şi foarte bune, care au obţinut premii, menţiuni şi alte tipuri de recompense la diverse concursuri şi olimpiade şcolare. Un asemenea gen de oră se încheie obligatoriu cu îndrumări practice, cu afirmarea încrederii elevilor în potenţele proprii şi cu enunţarea unor măsuri organizatorice menite să asigure traducerea în fapt a concluziilor. Considerăm oportun să menţionăm că orei de acest tip îi poate fi asociată o oră de îndrumare a studiului individual, în care dirigintele / consilierul va oferi soluţii privind luarea notiţelor, învăţarea lecţiilor, efectuarea temelor pentru acasă. Ora de îndrumare a studiului individual va contribui astfel la sporirea eficienţei orei de analiză. La elevii din clasele mari, dirigintele / consilierul va căuta să pună accent pe stimularea atitudinii juste faţă de învăţătură şi disciplină, pe dezvoltarea sentimentului de demnitate personală, pe responsabilitatea în ceea ce priveşte formarea lor ca viitori studenţi, cetăţeni.

Menţionăm, de asemenea, că profesorul diriginte sau consilier desfăşoară cu elevii săi şi o serie largă de activităţi extracurriculare şi extraşcolare. Activităţile extracurriculare şi extraşcolare vor face obiectul unui capitol / subcapitol distinct al lucrării de faţă. Mai precis, vezi capitolul / subcapitolul …. din prezenta lucrare.